Destinații turistice

Rezervații naturale – Rezervaţia silvică „Ciobalaccia”. Este arie natural protejată de stat, se întinde pe o suprafaţă de 13,4 ha, la 2 km est de satul Ciobalaccia, ocolul silvic Baimaclia, Alunis, raionul Cantemir.

Liceul Teoreic N.Mihai dispune de un cămin modernizat cu 40 de locuri, director al Liceului Papanaga Viorica – 0273/70/2/63.
Muzeul Etnografic “La Prispa Casei Părintești”.

Meșteri populari:

În prezent, în comuna Ciobalaccia nu există cămin cultural, clădirea veche fiind demolată în 1986-1990, în urma unui cutremur, vederea construirii unui nou cămin cultural. Pe raza comunei găsim o biserică, în satul Ciobalaccia, Majoritatea locuitorilor comunei sunt de religie creștină.

În 2016 a fost deschis Muzeul Etnografic “La Prispa Casei Părintești” fondator Crudu Natalia care are titlu model Artizanat-țesut.Meșter Popular

Agenda evenimentelor culturale:

În domeniul culturii activează 4 colective toate cu titlu model.

“Izvorce”,copii cu varsta de 8-18 ani

“Pe Aripile Vântului” copii 5 -19 ani

“Ansamblul Soacrele” 60+

“Ansamblul Salcioara” 35+

“Ansamblul Codrencile”35+

Există trei biblioteci. Sunt frecventate de toate categoriile sociale.
Hramul comunei sărbătorit pe 03 iunie.-”Hramul Bisericii sf. Constantin și Elena”.
Festivalul “LaPrispa Casei Părintești”care a luat naștere în anul 2016 , tot în acest an a fost deschis Muzeul Etnografic “La Prispa Casei Părintești” fondator Crudu Natalia.
Carnavalul de Iarnă.
Sărbătorile de primăvară, manifestări, concursuri artistice dedicate femeilor.
Lazarov den (sărbătoare caracteristic bulgarilor) este penultima sâmbătă înainte de Paște, Vrăbnitsa urmează duminica. Aceste două sărbători au un bogat ritual popular.

Gastronomie și vin:

Încărcată de o istorie zbuciumată, Moldova este o țara care și-a câștigat demnitatea prin lupte și războaie.

Indiferent de zona în care mergem, la nordul sau la sudul țării, calitatea de preț a moldovenilor este ospitalitatea.Vizitînd satele din Moldova, avem ocazia să întâlnim nu doar oameni primitori, dar și niște localități care au suflet și tradiție, cu istorii păstrate din generație în generație și cu miros de copilărie.

De-a lungul istoriei, în comuna Ciobalaccia de mulți ani trăiesc Moldoveni și Bulgari, oameni nu fac diferențe dintre sărbătorile a bulgarilor și moldovenilor.

Cine păstrează are, și în cazul sărbătorilor maturii transmit copiilor.

Bulgarii din satul Victorovca au multe sărbători care le petrec în sânul familiei, dar și pe stărzile satului.

Una din sărbători se numește Бабен ден se sărbătorește a doua zi după Sf. Ion 21 ianuarie. „Ziua babei” este o petrecere în cinstea moașei, organizată de femei cu cântece, dansuri și multă voie bună. Este o sărbătoare exclusiv a femeilor.

Participantele la eveniment aduc daruri moașei: pânză de casă sau un ștergar, săpun și parfum, băuturi și bucate alese. Sărbătoarea începe cu ritualul de spălare a mâinilor moașei, ea primind cele mai frumoase urări de sănătate. Denumirea sărbătorii vine de la numele popular dat persoanei care avea această ocupație în medicina tradițională: „babă”, „moașă”, „bunicuță”.

În trecut, moașa era o femeie în etate care se bucura de un respect deosebit și ajuta primirea nașterii având grijă de lehuză și de nou-născut. Străinilor le era interzise vizitele în primele trei zile. Mama și copilul erau ajutați de moașă să se integreze în comunitate, eveniment ce se întâmpla pe deplin după botez, cumetrie. În majoritatea localităților, ziua moașeieste o frumoasă tradiție intrată în memoria oamenilor care păstrează obiceiul, având scopul de a solidariza femeile și a scoate în evidență una din ocupațiile profesionale feminine în cultura noastră.

Paparuda se sărbătorește 20 de zile după PAȘTI . Paparuda reprezinta o practica magico-rituala de provocare a ploilor, desfasurata intr-una din joile post pascale sau, pur si simplu, in timp de seceta, Paparuda se desfasoara, cu mici variatii zonale, dupa urmatorul scenariu: o persoana de sex feminin, si care indeplineste conditia puritatii rituale, este imbracata in verdeata si primeste numele de „Paparuda”. Insotita de un alai, Paparuda trece pe la fie care gospodarie, unde cinta versuri invocatoare de ploaie, schitind, concomitent, pasii unui dans saltat. Din casa iese o femeie care uda Paparuda cu apasi ii ofera daruri. Gospodinile din comuna Ciobalaccia in ziua acesta fac plăcinte pe tigaie.

Pindicusti în ziua acesta gospodinile din fiecare stradă pregătesc fasole la ciaun mare pe foc la lemne se săbătorește de sănătate în zi de post miercuri 25 de zile de la Paști.

Imediat după Troița, 50 de zile după Paști luni este sărbătorit Curbani se sacrifică mielul, se pregătește tot pe stradă cu vecinii. Inocenţa şi puritatea mielului l-au propulat în poziţia de animal de sacrificiu, sacrificarea ovinelor era practicată de către evrei la sărbătorile în cinstea lui Iahve. Simbolism benefic sau malefic, înfuncţie de culoare amielului s-a păstrat şi în zilele noastre: „De vei vedea întâi primă vara miel alb, tot anul vei avea inima bună; de vei vedea negru, neagră îţi va fi şi inima din tine ”Hristos trimis la moarte pentru mântuirea lumii a fost victima păcatelor tuturor oamenilor, simbolizat de mielul fără de păcat care se lasă sacrificat. După tăiere, mielul este scurs de sânge şi învelit întro cunună de flori. Mielul se legă de o prăjină purtată de doi bărbaţi şi oferit cu totul preotului care urmează să participe la ospăţul colectiv care urmează.

Cavarma – se prepare din carne de miel condimentată – de obicei se prepare toamnă.
O mîncare traditional bulgarilor ce se pregătește din carne de miel, în zilele noastre se pregătește din orice carne cu sos de roșii se numește Șurpa.
Și, desigur, nicio masă nu este fără vin, în producerea bulgarilor și a modovenilor sunt maeștri. Fiecare gospodar din comuna Ciobalaccia are în beci butoaie pline cu vin.

Bulgarii respecta în mod special sărbătorile dedicate sfinților și aici, cel mai evident se manifestă credințelor lor preistorice. De exemplu, în ziua Sf. Varvara (4/17 decembrie) „pentru sănătatea copiilor, era gătită o turtă de sărbătoare, unsă cu miere”. Dimineața devreme, toți vecinii erau serviți.

Moldova este patria străbunilor mei, dar și locul în care mă simt cel mai bine.